Celebrarea Zilei Culturii Naționale – lansări de carte și conferința „Eminescu în Transilvania” susținută de Ion Cristofor, 11 ianuarie 2018, ora 17:00, sediul ICR Tel Aviv

Comunicat de presă Publicat la: 09-01-2018

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, vă invită la un eveniment literar de excepție dedicat marelui poet național al României, Mihai Eminescu, sub egida Zilei Culturii Naționale.

Evenimentul, în limba română, va avea loc joi, 11 ianuarie 2018, ora 17:00, la sediul ICR Tel Aviv (Blvd. Shaul Hamelech nr. 8, etaj 6).

 

Programul evenimentului:

Moderator: Edgard Bitel, ziarist, membru în comitetul executiv ASILR.

Ion Cristofor, scriitor și critic literar: „Eminescu în Transilvania”, despre „opera omului deplin al culturii românești” și legăturile lui profunde cu Transilvania în contextul aniversării Marii Uniri.

Abstract: „Obârșia strămoșilor lui Mihai Eminescu este Transilvania. Cel mai recent biograf al poetului, Ion Roșu, reia ipoteza lansată de Dimitrie Vatamaniuc, a originilor transilvane a Eminovicilor. Strămoșii lui au descins în Țara de Sus după 1778. După unii cercetători, Blajul ar fi ținutul de baștină, după alții Banatul sau Rășinarii. Vom analiza toate aceste ipoteze. Legăturile lui Eminescu cu Transilvania sunt multiple. Debutul său se petrece în Familia lui Iosif Vulcan, cel care-i schimbă numele din Eminovici. Analizez legăturile lui cu Aron Pumnul, un alt ardelean. După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de școală și pornește de la Cernăuți pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-și da e examenele restante pentru a absolvi clasa a III-a. Ajuns în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, el face un popas sub un tei impunător, azi ,,Teiul lui Eminescu”, să privească panorama orașului, de care își legase mari speranțe. Eminescu entuziasmat exclamă: ,,Te salut din inimă, Romă mică, îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!”.

Biografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din viața poetului, scopul călătoriei lui Mihai Eminescu spre Blaj și urmările acestei călătorii. Însuși Eminescu, în romanul autobiografic „Geniu pustiu” povestește călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866: „Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vârful bățului și-o luai la picior pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui…eu îmi pusesem pălăria în vârful capului astfel încât fruntea rămânea liberă și goală și fluieram alene un cântec monoton, și numai lucii și mari picături de sudoare îmi curgeau pe frunte deasupra obrazului”.

Voi analiza îndeaproape legăturile poetului cu ardelenii, modul în care gazetarul va dezbate problemele românilor din această provincie istorică. De asemenea, voi analiza receptarea, entuziastă, a poeziei lui Eminescu în Transilvania, inclusiv cea din postumitate. Fără a trece sub tăcere studiul obtuz al canonicului Grama, dar și faptul că prima lucrare de doctorat dedicată lui Eminescu aparține unui ardelean.”

Recital de poezie în limbile română, ebraică și idiș – vor fi lecturate creații literare semnate de Mihai Eminescu, precum și poezii semnate de Ion Cristofor.

Prelegerea „Despre Eminescu în limba ebraică și limba idiș” susținută de prof. Lucian Zeev Herșcovici.

Lansarea celor mai noi volume semnate de scriitori israelieni de origine română: Dragoste în amurg de Ada Shaulov Enghelberg (prezintă: Magdalena Brătescu), Dadu de Adina Rosenkranz Herșcovici (prezintă: Prof. Lucian Zeev Herșcovici), O înghețată cu gust amar și Autobuzul de noapte de Madeleine Davidsohn (prezintă: Etgard Bitel), O vizită în Palestina și O viață în întrebări și răspunsuri de G. Mosari.

Programul muzical al serii va fi susținut de elevii Școlii de Muzică Akadma din Ashdod.

Concluzii și Q&A.

 

Aprecieri critice despre opera literară a lui Ion Cristofor: „Poezia lui Ion Cristofor e gravă și traversată de neliniști, însă nicidecum sumbră. Întrebările ultime pe care și le pune poetul se rostesc în gama generoasă a seninătății, a unei înțelegeri calme a muritudinii. Ion Cristofor scrutează, cu privirea ațintită și cuvintele în alertă, toate semnele și semnalele morții intravitale, firescul acesteia nelăsând loc spaimelor deșirante, ci invitând, mai degrabă, la reculegeri și replieri, la revalorări ale datelor existenței.” – Irina Petraș

„Singurătatea, sentimentul captivității, declinul identificat în lucruri, dezamăgirile, toate acestea devin parcă obiect de studiu atent. Umanitarismul lui Ion Cristofor, care are cultul metaforei și al echilibrului, stă în capacitatea de a le face suportabile. Ele nu mai aparțin vieții, ci artei. Dar nu uneia rupte de concretul vieții. De aici, din acest concret al vieții, se naște ironia amar-dezabuzată; tot de aici, implicarea etică. În fond, poezia lui Ion Cristofor este a unui sceptic care găsește în melancolie o formă de a contracara prezentul degradat. Cerebralitatea lui ține de modul de a face infernul suportabil.” – Mircea A. Diaconu

 

Ion Cristofor (pseudonimul lui Ioan Cristofor Filipaș) s-a născut la 22 aprilie 1952, în com. Geaca (jud. Cluj). A absolvit Liceul industrial energetic din Cluj-Napoca (1972) și Facultatea de Filologie din Cluj, secția română-franceză (1976). Doctor în filologie cu lucrarea „Aron Cotruș între revoltă și rugăciune” (2001) și masterand al Facultății de Științe politice, administrative și ale comunicării din Cluj (2006). A debutat în Familia (1969) și a fost redactor la revista Echinox (1974-1976).

Printre volumele publicate se numără: În odăile fulgerului, poezii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, cu o prefață de Petru Poantă; Cina pe mare, poezii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988; Aron Cotruș, exilatul, istorie literară, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999; Scriitori din Țara Sfântă, vol. I, eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Seneffe sau vocația dialogului, interviuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Marsyas, poezie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Scriitori din Țara Sfântă, vol. II, eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002; Scriitori din Țara Sfântă, vol. III, eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004; Casa cu un singur perete, poezie, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2004; Sărbătoare la ospiciu, poezie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004; Amurgul dimineții. Convorbiri cu Gabriel M. Gurman, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005; Românitate și exil, interviuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006; O cușcă pentru poet, poezie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007; Oameni, gânduri și cărți, interviuri, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008; Angore et taedio, poezie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009; Cine a dat foc Romei, poezie, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010; Geamantanul de sticlă/The Glass Suitcase, poezie (ediție bilingvă româno-engleză, traducere de Dan Brudașcu), Editura Sedan, Cluj-Napoca, 2011.

A fost colaborator la Dicționarul scriitorilor români, coordonare și revizuire științifică de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (1995, 1998, 2001, 2002); Dicționarul esențial al scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (2001); Academia Română, Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004; Dicționarul biografic al scriitorilor români, coordonat de Aurel Sasu (2005).

http://icr.ro/tel-aviv/celebrarea-zilei-culturii-nationale-lansari-de-carte-si-conferinta-eminescu-in-transilvania-sustinuta-de-ion-cristofor-11-ianuarie-2018-ora-1700-sediul-icr-tel-aviv

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe