Filmul „Crucișătorul Potemkin” – o istorie ruso-germană

Ursula Ollendorf Publicat la: 20-12-2017

A privi și a analiza un film precum Crucișătorul Potemkin, realizat de Serghei Eisenstein, într-o epocă în care se consideră că există o criză a comunicării interpersonale, o criză provocată în mod paradoxal de existența unei palete foarte largi a formelor de comunicare, poate apărea a fi un demers superfluu. Vorbind cu tinerii Generației Y, cea care crește împreună cu aceste mijloace de comunicare electronice fără să aibă măcar posibilitatea percepției schimbărilor comunicaționale și interpersonale, descoperim că nu știu nici măcar de existența altei cinematografii în afara celei nord-americane. Însă, privind și cu alte ocazii filmul, se observă cum timpul nu i-a șters nimic din fascinația pe care a produs-o. Cu atât mai puțin i-a scăzut forța de exprimare, iar de aici se naște datoria civilă de a nu permite apariția unei fracturi generaționale atât de profunde încât să nu mai permită înțelegerea reciprocă.

Pentru a citi integral acest articol te invităm să cumperi revista sau să te abonezi.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe