„Niciodată odihnă, niciodată «entertainment»”

Alex Ciorogar Publicat la: 20-12-2017

Plecând de la observaţia conform căreia fenomenologia experienţei estetice are, așa cum convingător demonstrează Jean-Marie Schaeffer în ultima sa carte, o structură tripartită (atenţională, afectivă și hedonică), aș zice că înregistrarea lecturii volumului semnat de Cosmina Moroșan (beatitudine (eseu politic), Editura Nemira, București, 2017) ar putea fi foarte ușor erijată într-un excelent model euristic privind receptarea experimentelor poetice actuale. Așa cum majoritatea celor care scriu își definesc activitatea prin intermediul artelor poetice, autoarea „beatitudinii” pare să-și definească arta printr-un soi de activism poetic. De reţinut, în acest sens, anexa finală a volumului unde autoarea propune un manifest postconceptual care joacă, în același timp, și rolul de artă poetică: „Octogonul beatitudinii (pentru a-mi face viaţa cât mai autentică)”.

Pentru a citi integral acest articol te invităm să cumperi revista sau să te abonezi.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe