De la Text la Proto-Text în interpretarea Bibliei

Constantin Răchită Publicat la: 03-02-2017

Studiul textelor biblice presupune astăzi un efort de înțelegere a contextelor în care s-au realizat primele traduceri ale textului sacru în limba greacă veche și în limba latină. Legătura dintre traducere și interpretare se justifică nu doar prin faptul că cele două procese sunt interdependente, ci și prin faptul paradoxal că niciodată în decursul istoriei sale interpretarea Scripturii nu a fost realizată pe baza unui text original.

Înțelegerea textelor a fost întotdeauna mediată de o traducere (fie din ebraică în aramaică, fie din ebraică în greacă, fie din greacă în latină ș.a.m.d.). Cărțile biblice beneficiază de o istorie a interpretărilor extrem de variată, care pornește încă de la vocalizarea mentală a textului ebraic în vederea traducerii. Dat fiind că până în perioada medievală nu a existat un sistem de marcare a vocalelor sau a consoanelor duble din textele scrise în limba ebraică și că primele traduceri antice au fost efectuate pe baza unor texte consonantice, nu este deloc hazardată afirmația că cea mai veche formă de interpretare biblică este cea inclusă în însuși textul Scripturii. Niciun text păstrat astăzi, indiferent că vorbim de cel în limba ebraică, de traduceri sau de cele scrise direct în limba greacă, nu este identic cu ceea ce specialiștii numesc astăzi Proto-Text. Teoria propusă inițial de Paul de Lagarde și nuanțată ulterior de adepții ei, potrivit căreia a existat un text biblic unic de la care derivă seria nesfârșită de versiuni antice mai mult sau mai puțin diferite între ele, s-a impus astăzi în cercetarea biblică academică.
Reconstituirea originalului pe baza comparației dintre traducerile păstrate, miza majoră a cercetării biblice actuale, își are limitele sale, ce țin în primul rând de cunoașterea imprecisă a fiecărei tradiții textuale în parte. Ceea ce particularizează traducerile biblice în comparație cu alte tipuri de traducere moderne este caracterul lor indirect; de cele mai multe ori, ele nu sunt rezultatul contactului nemijlocit cu un text sursă, ci implică un anumit grad de interpretare, determinat de mai mulți factori culturali și religioși. Traducerile biblice implică modificări ale sursei ce țin de reverența traducătorilor pentru textul tradus, de prejudecățile și valorile pe care le adoptă (conștient sau nu) fiecare traducător în parte, de educația și competențele lor lingvistice etc. Cu alte cuvinte, textele traduse sunt expresia modului în care l-au înțeles traducători din epoci și spații geografice diferite, apartenenți ai unui mediu cultural ce își lasă amprenta asupra opțiunilor de traducere. Dat fiind că majoritatea traducătorilor biblici din Antichitate sunt anonimi, este imposibil de identificat fiecare aspect ce a influențat procesul de translație. Și totuși, lexicul folosit de traducători indică epoca aproximativă a traducerii, metodele folosite indică școlile din care au făcut parte traducătorii, datele istoriei moderne contribuie la identificarea anacronismelor și a inadvertențelor prezente în diferite versiuni.
În condițiile înțelegerii adecvate a dezvoltării și transmiterii textelor biblice în decursul istoriei, dihotomiile de tipul corect-incorect sau adevărat-fals aplicate traducerii și interpretării Scripturii se dovedesc nefuncționale. Mult clamatele contradicții ale Bibliei nu sunt înțelese, deoarece cărțile Vechiului și Noului Testament implică numeroase interpolări, revizuiri și rescrieri de texte (lucru confirmat de manuscrisele păstrate). Vorbim, mai curând, de tradiții textuale în continuă dezvoltare, de evoluții ale ideilor religioase ce marchează profund textul biblic și îl fac ceea ce este astăzi. Din perspectiva cercetării, a căuta să cunoști cum au fost interpretate textele într-o altă epocă decât cea prezentă nu este un demers anacronic; dimpotrivă, a forța textele antice să se adecveze hermeneuticii rafinate și „corespunzătoare” a modernității fac de neînțeles statutul lor privilegiat, de cele mai interpretate texte din istoria umanității. 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe