Charles Lewton-Brain și revoluţia artistică a metalurgiei

Adina Scutelnicu Publicat la: 26-03-2015

Despre Charles Lewton-Brain s-ar putea spune fără nici o exagerare că este unul dintre artiștii revoluţionari ai vremurilor noastre. Bijutier, scriitor, editor, profesor la Colegiul de Artă și Design din Alberta, expert al Departamentului de Justiţie din Statele Unite, inventator al unor tehnici de prelucrare a metalului (fold-forming) preluate inclusiv de laboratoarele de cercetare de la British Museum, membru al Societăţii Aurarilor din America de Nord, al Academiei Regale din Canada și al Asociaţiei Gemologilor (specialiști în pietre preţioase) din Marea Britanie, laureat a numeroase premii pentru merite remarcabile și pionierat în tehnologia prelucrării metalelor (amintim doar Rolex Awards for Enterprise), președinte al Federaţiei Meșteșugarilor din Canada, cofondator (împreună cu dr. Hanuman Aspler) al celebrului The Ganoksin Project (cea mai mare platformă online din lume dedicată bijutierilor și specialiștilor în pietre preţioase), Charles Lewton-Brain este, înainte de toate, după cum ne-a mărturisit, un om căruia îi plac poveștile, excursiile și care face pentru prieteni niște chifle cu ceapă care au devenit la rândul lor celebre. Prin intermediul revistei Timpul el s-a adresat pentru prima dată publicului din România.

A început să fie artist când avea 12 ani și era singurul băiat dintr-o clasă de artă. „La 16 ani eram deja o mică vedetă datorită desenelor din paginile de publicitate ale ziarelor locale, iar în liceu mă puteam lăuda deja că urmez cursurile unei universităţi de artă”, ne-a povestit Charles Lewton-Brain. Însă ceea ce i-a declanșat interesul pentru prelucrarea metalelor și pentru pietrele preţioase, care i-au adus notorietatea, a fost întâlnirea cu bijuteriile nativilor din New Mexico. „La 17 ani mi-am vizitat o prietenă din Taos, Statele Unite, unde am cunoscut un indian pe nume Sonny Spruce. El m-a învăţat cum să prelucrez o piatră de turcoaz cu o simplă tocilă și mi-a arătat bijuterii ale indienilor din sud-vestul Statelor Unite.”

 

Fold-forming-ul, o invenţie de nivel planetar

Primul pas fusese făcut. A urmat al doilea, la întoarcerea în Canada natală, când s-a înscris la clasa de Bijuterie a Colegiului de Artă și Design din Nova Scotia, deși își planificase o carieră în graphic design și prefera ca unelte de lucru stiloul și cerneala. Charles s-a îndrăgostit pentru totdeauna de metale și de prelucrarea lor în bijuterii și obiecte de artă, iar din acel moment a fost de neoprit. S-a dedicat total cercetării metodelor de prelucrare și patinare a aurului, inventând și o tehnică nouă, fold-forming (tehnică ce nu a ajuns încă în România). Aceasta a fost certificată de laboratoarele reputatului British Museum ca procedură absolut nouă, niciodată folosită în istoria prelucrării metalelor și care constă în crearea unor forme și texturi tridimensionale dintr-o singură coală de metal, fără nici o lipitură. Tehnica folosește bucăţi de metal care sunt pliate, prelucrate cu ciocanul și apoi desfășurate. Cea mai dificilă etapă, ne spune chiar inventatorul, o reprezintă modelarea cu ciocanul. Mișcările trebuie să fie ritmice, constante, iar metalul trebuie mișcat între ciocan și nicovală în așa fel încât loviturile să fie uniforme și aplicate la distanţe egale. Există și o parte facilă în această tehnică? Charles Lewton-Brain spune că fold-forming-ul creează foarte rapid faldurile laminate, mai greu de obţinut prin alte procedee. „Vorbim despre ceea ce îi place metalului să facă: fold-forming-ul este într-o oarecare măsură derivat din tendinţele sale naturale de plasticitate, ductilitate și elasticitate. Este mai ușor decât să forţezi metalul să ia anumite forme materiale”, a precizat artistul. Încă de la vârsta de 21 de ani Charles a călătorit în jurul lumii, vizitând aurari și bijutieri, învăţând prin comparaţie și prin contrast. Și-a dat seama că mai important este cum gândești despre un lucru, decât să ai un instrument cu care să faci acel lucru. Experienţa multiculturală a fost una dintre bucuriile sale cele mai de suflet. „Îmi place să călătoresc, să mănânc «chestii» inedite, să ascult alte limbi, să comunic prin gesturi și să-mi împărtășesc abilităţile. Pot spune că sunt un etno-fierar”, a mărturisit artistul. În momentul de faţă, mii de bijutieri folosesc tehnicile de lucru Lewton-Brain; mai mult, există chiar competiţii internaţionale în aceste tehnici. Artistul însă este de părere că, în ciuda numărului mare de discipoli, aceștia au învăţat doar etape sau părţi ale tehnicii, nu întregul. „Sunt mereu în căutarea cuiva care să vrea să înveţe întregul și să-l transmită generaţiilor următoare.” Totuși, mulţi dintre studenţii săi se bucură acum de notorietate în breasla bijutierilor; printre cei mai cunoscuţi ucenici ai săi se numără Jeff De Boer, Brigitte Clavette, Louise Perrone, Steve Fong, Kari Woo, Devon Clark, Shona Rae. Cum vor lucra metalurgiștii viitorului? „Cred că o mulţime de tehnici vor fi digitale. Munca digitală va fuziona cu cea tradiţională”. Charles intuiește că noile tehnologii vor fi integrate în bijuterii și că funcţionalitatea va avea astfel și caracter ornamental. Mai mult, tehnologiile vor fi portabile, vor avea integrate conexiunile cu internetul, iar feedbackul utilizatorilor va fi garantat.

 

Ganoksin, un proiect gigant derulat de doar doi oameni

Activitatea lui Charles Lewton-Brain nu se rezumă însă la a lucra efectiv cu metalele, ci își dedică o mare parte din timp răspândirii cunoștinţelor legate de această îndeletnicire. El însuși format în Germania, Canada și Statele Unite, părintele fold-forming-ului este la rândul său un dascăl cosmopolit și predă tehnicile de prelucrare a metalelor în Anglia, Portugalia, Germania, Australia, Thailanda etc., unde mii de pasionaţi i-au preluat procedurile. Invenţiile sale, de altfel, sunt predate în toate școlile de bijutieri din lume. A organizat sute de workshopuri și conferinţe la nivel internaţional. Este și proprietarul unei edituri, Brainpress, precum și autorul a șapte volume, 15 monografii și sute de articole de specialitate și capitole de carte în care prezintă, în special, proceduri și tehnici de lucru în prelucrarea aurului. În același timp, este traducătorul monumentalei lucrări (de aproape 600 de pagini) Theory and Practice of Goldsmithing, din germană în engleză. A semnat editorialele AJM Magazine și a avut contribuţii importante în apariţiile editoriale de la MJSA Press. Poate cea mai notorie activitate a sa este cea legată de gigantul proiect Ganoksin, cel mai important site din lume (peste 4 milioane de vizitatori și 10 500 de membri) dedicat bijutierilor și specialiștilor în pietre preţioase. Proiectul Ganoksin a apărut în urma unei întâlniri în Thailanda dintre Charles Lewton-Brain și dr. Hanuman Aspler și prezintă atât tehnici de lucru cu metalul, cât și produse finite și bijutieri de excepţie. În 1991, celebra companie elveţiană Rolex i-a acordat premiul de excelenţă, recunoscându-i realizările remarcabile din domeniul tehnologiei, cu motivaţia că „Charles Lewton-Brain a contribuit prin invenţii și inovaţii știinţifice la extinderea domeniilor de cunoaștere și a îmbunătăţit viaţa”. „Am fost dat la ziar pentru asta și dă bine în CV”, admite artistul; „m-aș fi putut folosi de acest premiu, dar cred că n-am făcut-o prea bine. Dar a fost un bun și timpuriu indicator al originalităţii muncii mele”, a mai adăugat el.

Charles Lewton-Brain este tatăl a două fete, Erika și Aniko, ambele preocupate de artă, iar fratele său, Peter, este un balerin de renume mondial. Are o familie frumoasă și prieteni de încredere. Ce-și mai poate dori Charles Lewton-Brain? „Timp. Tot ce-mi doresc este să am timp pentru a-mi continua cercetările și pentru a crea produse”, a mărturisit omul care a revoluţionat metalurgia de artă.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Nu aș putea spune cu exactitate dacă editurile organizează angajat, dar într-o manieră subtilă o ripostă la adresa tensiunilor...
„Suferă de o cronică lipsită de umor și de absența radicală a spiritului autocritic”; „e statuar, inflexibil,...
Institutul francez din Iași a găzduit, la mijlocul lunii iulie, un eveniment expozițional inedit pe scena de artă vizuală locală...
Expoziția Iași – Capitală regală, dispusă pe simezele Muzeului Municipal din Iași în perioada iunie-iulie...
Deși nu s-a aflat printre filmele premiate anul acesta la TIFF, filmul lui Marc Crehuet El rei borno (Regele cu un...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral