Ecumenismul este în substanță o utopie. Ca utopie, el se raportează în mod intrinsec la o absență de loc, adică la ceea ce constituie una dintre cauzele primare determinante ale mișcării. Această absență de loc dă sens mișcării ecumenice și demultiplicării...
Despre conviețuire în spațiul public multicultural
Coabitarea culturilor în lumea de azi nu mai este doar o problemă de politică internă a statelor multietnice sau un punct pe agenda relațiilor internaționale. În iureșul globalizării, care desfide granițele politice și demarcațiile teritoriale, fluxul de bunuri,...
De la Hesiod până în zilele noastre, fiecare generație se află într-un raport de opoziție cu generațiile anterioare și posterioare. Ceea ce vine după noi este depozitarul unor caracteristici de genul: superficialitate, dezinteres, fără perspective, neadaptare...
Pozitivismul brazilian și problema multiculturalismului
Când vorbim despre societăți multiculturale, Brazilia poate furniza unul dintre cele mai bune studii de caz pe această temă. O țară întinsă cât un continent, având toate formele de relief de pe Pământ, Brazilia este locuită de un popor format...
Dacă articolele din revistele de specialitate și conferințele academice dau seama de actualitatea așa-zicând științifică a filosofiei, cărțile rămân pe mai departe reperele de neocolit ale culturii filosofice, indiferent de orientarea în care autorii lor se ancorează. În ultimele luni au apărut câteva contribuții remarcabile, care merită să fie cunoscute nu doar de specialiști, ci și de publicul larg. Vă prezentăm cu acest prilej trei dintre acestea. Cercetători și profesori cunoscuți, autorii volumelor și, totodată, autorii cronicilor de mai jos fac din filosofie un exercițiu viu al gândirii, al înțelegerii și chiar al vieții.
La ce bun metafizica în astfel de vremuri?
Este absolut remarcabilă cartea semnată de Cristian Moisuc, Métaphysique et théologie chez Nicolas Malebranche. Proximité, éloignement, occasionnalisme (cu o prefață de Vincent Carraud, Zeta Books, București, 2015, 398 p.). Înainte de toate,...
O nouă reușită a cercetării filosofice din România
Volumul coordonat de Sorin Costreie, Early Analytic Philosophy – New Perspectives on the Tradition (Springer International Publishing, Cham, 2016, 480 p.), reprezintă, pentru Departamentul de Filosofie Teoretică de la Facultatea de Filosofie a Universității din București,...
Despre multiplele sensuri ale analogiei aristotelice
La sfârșitul anului 2015, a apărut la Editura Universității din București cartea universitarului Cristian Iftode, Aristotel. Problema analogiei și filosofia donației. Ca simplu cercetător care se ocupă de mai bine de zece ani de problematica analogiei, mă bucur sincer...
Fără să fi deținut prim-planul scenei culturale, cinicii Antichității grecești reprezintă, de fapt, cel mai bun exemplu pentru un exercițiu filosofic onest, continuu și radical. Un exemplu care e demn de urmat și astăzi, într-o epocă în care cinismul politic sau economic a conferit termenului un nemeritat sens peiorativ. Cinicul se află într-o permanentă stare de veghe, e mereu la pândă, pregătit să demaște falsele evidențe morale, constrângerile de tot felul, ideile gata știute ori cele care nu întâlnesc concretul vieții, plutind stinghere într-un cer abstract. Dosarul filosofic de față prezintă sintetic patru dintre intervențiile la colocviul filosofic cu titlul Critică, marginalitate, cinism, organizat de Cristian Iftode și Cristina Voinea în luna noiembrie a anului trecut, la Facultatea de Filosofie din București.
Cinici și kynici în jocul politic al informației
Orice infrastructură mare și complexă, creată pentru a face regulile jocului și condusă de o elită tehnocrată va atrage, în mod cert, o seamă de critici și opozanți cu care se va angrena într-un joc „de-a șoarecele și pisica”. Ce îi motivează...
Discurs de adevăr, iubire veritabilă, viață adevărată. Ultimul curs susținut de Michel Foucault la Collège de France, în 1984, sub titulatura Curajul adevărului, are o semnificație cu totul aparte: luptând cu o boală despre care știa mai bine decât...
Critica violenței normative și aporiile sale
În 1963, Theodor Adorno deschidea cursul consacrat problemelor de filosofie morală cu o meditație asupra impasului acestei discipline. Urmând imperativele Iluminismului, reflecția morală a Occidentului nu putea sfârși decât în fabricarea violenței...
Consilierea filosofică, o veritabilă terapie filosofică, pornește aproape întotdeauna de la o criză de luciditate. Un moment în care lucrurile din jurul nostru, oamenii care ne iubesc sau ne urăsc și uneori chiar vocația în jurul căreia am trudit ani de-a...
Problema dreptății se află în centrul a numeroase dezbateri contemporane, mobilizând autori care aparțin unor discipline diverse (etică, drept, științe politice, relații internaționale) și care o abordează din unghiuri de vedere dificil de conciliat. Privită fie din perspectiva individului, fie din cea a comunității, dreptatea este relația intersubiectivă care ne interesează în cel mai înalt grad. Tensiunile și aporiile ei, contradicțiile ei interne sunt dovada vie a multiplicității care descrie ființa umană, dar și a puterii normative a teoriilor dreptății, aceea de a construi realitatea socială. Al șaptelea Colocviu anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, având titlul Tensiuni ale dreptăţii: între subiectivitate şi normativitate, desfășurat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și organizat de Cristian Moisuc, a încercat să răspundă la întrebările care se nasc în urma unei priviri lucide asupra naturii complexe a dreptății.
Stanley Fish sau criticul fără principii al dreptății
„Sunt un localist (...) prin asta vreau să spun că nu am o agendă intelectuală în nici un sens strict sau, ca să mă exprim în termeni deliberat provocatori, nu am nici un fel de principii.” (Stanley Fish, 1992, interviu) Timp de aproape patru decenii,...
Lumea pe care o locuim, în virtutea dreptului la egală posesie a suprafeței Pământului, se transformă într-un spațiu al conflictelor împotriva diferenței, care, în fond, sunt conflicte împotriva umanității. Este prea târziu pentru...
