Termenii unei polemici

Parcurgerea primului volum din Originea românilor, opera capitală a lui Alexandru Philippide, creatorul școlii lingvistice ieșene, volum intitulat Ce spun izvoarele istorice, apărut recent la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, ne-a împrospătat...

2077 vizualizări

Personale

Cunoașterea teoriei formării numelor de locuri și a proiecţiei lexicografice a acesteia ne sunt favorizate de apariţia unei opere ca o adevărată carte de identitate comunitară, de valoare deosebită, un produs al cercetării știinţifice umaniste ieșene: studiul știinţific...

1877 vizualizări

Învestitura și veșmintele (2)

După ultimele norme de dreaptă scriere, părea că lucrurile s-ar fi lămurit, în sensul că (a) învesti trebuie folosit cu sensul „a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuţie” (de înţeles și prin sinonimele...

1824 vizualizări

Învestitura şi veşmintele (1)

Continuăm, în cadrul oferit de Timpul şi la nivelul exigenţelor acestei publicaţii, o discuţie cu istoricul Gh. Cliv. asupra „dubletelor” (a) investi şi (a) învesti, cel de al doilea vehement contestat de interlocutorul nostru, cu referire la uzul istoricilor. Într‑adevăr,...

1810 vizualizări

De sezon: revelionul

Una dintre înfăptuirile lingvistice ale epocii păgubosului socialism (și) de la noi, din zona culturii de mase, păstrate și astăzi, o reprezintă democratizarea numelui sărbătoririi de trecere din anul vechi în cel nou.  După furioasa campanie antineologistică...

1892 vizualizări

Cu mic, cu mare

Dacă există numeroase reflexe lingvistice convingătoare privind valoarea sau importanța conceptului de „mare”, de viziune în general optimistă („marele” ducând cu gândul spre impresionant, împlinire, îndestulare etc.), măsura...

1739 vizualizări

Mare și mic

Orientarea în spaţiu și aprecierea valorii găsesc în aceste două adjective cele mai nuanţate și expresive posibilităţi de caracterizare, de la concretul material, ușor de presupus, la abstracţia subtilă. Să vedem, pornind, de regulă, de la Dicţionarul Academiei,...

1709 vizualizări

Tradiţionale

În articolul din numărul anterior, punându‑ne (și punându‑vă) întrebarea dacă ne mai (putem) hrăni românește, în sensul dacă, în discursul public (și chiar privat), mai există nume de feluri de mâncare ce poartă amprenta...

1660 vizualizări

Ne mai hrănim româneşte?

Unul dintre domeniile cele mai sensibile la înnoire ale lexicului este cuprinzătoarea terminologie a alimentației omului. Dacă lăsăm deoparte numele zonelor tangente și ne limităm doar la aceea a numelor propriu‑zise de bucate, găsim aici poate cea mai elocventă ilustrare...

1789 vizualizări

Folosire abuzivă

Utilizarea frecventă în discursul public a unor termeni din domeniul jocurilor de noroc pare să-i plaseze pe contemporani într-o zonă activă, de trăire febrilă, în care surprizele ar putea să-i facă loc șansei celei mari. Până pe la mijlocul secolului...

1632 vizualizări

Arieratele cusururi

Pe fondul îngrijorărilor din zona economiei și finanţelor, în discursul specializat stăruie un termen-diagnostic pentru lipsa de performanţă, dar care conturează, cumva, un spaţiu tampon de excludere a marelui public de la esenţa lucrurilor. Iată câteva...

1596 vizualizări

Limba ca vieţuitoare (II)

Rezervelor discutate în numărul anterior privind necesitatea și posibilitatea cultivării superioare a limbii li se pot adăuga și altele, dar se impune o logică general constructivă a abordării problemei. Că, pentru perioade relativ scurte (reprezentând doar...

1723 vizualizări

Limba ca vieţuitoare (I)

Titlurile mai multor rubrici din mass-media, de meditaţii asupra stării limbii, respectiv de „cultivare” a acesteia, ne transmit imaginea unei vieţuitoare al cărei comportament nu este doar supravegheat, ci, eventual, suspectat medical, dacă nu de-a dreptul penalizat!...

1665 vizualizări