Regina Ana și modestia demnității

Nimic mai ipocrit și mai dezgustător decât lacrimile de circumstanță ale multora dintre contemporanii noștri, în zilele care au urmat morții Reginei Ana. Pentru atâția dintre cei care au persecutat și au umilit regalitatea în anii de după 1989, a fost...

223 vizualizări
Supliment cultural

Peisaje sonore montane la Smida Jazz Festival

La finele lui august, muzica a reîntâlnit muntele în prima ediție a Smida Jazz Festival, din inima Parcului Natural Apuseni. Timp de două zile, cele opt trupe invitate au cufundat pășunea cătunului Smida în cele mai potrivite peisaje sonore. Vineri...

477 vizualizări
Supliment cultural

Scufundarea în apnee

Într-un Dicționar de idei primite al receptării critice de la noi ar suna cam așa: „Andriescu, Radu: Poet optzecist, nouăzecist, douămiist postmodern, post-postmodern, pastafarian; mai cunoscut în SUA decât în România”. O idee primită...

442 vizualizări

Poezia ca formă de protectorat

Prin tema familiei, Radu Andriescu continuă seria poeților inspirați de propriul univers domestic: Cristian Popescu, Dan Coman, Radu Vancu sau Ștefan Manasia în ultimul său volum, Cerul senin. Spre deosebire de ei, Andriescu propune o carte-concept care suspendă caracterul...

186 vizualizări

Un Colegiu invizibil la Alba Iulia

După atacurile mârșave pe care a trebuit să le suport ca ministru al Culturii din partea ex-senatorului Radu F. Alexandru, potrivit cărora aș fi intenționat să cedez Vaticanului colecția de la „Batthyaneum”, i-am propus echipei cu care organizez de 16 ani...

1808 vizualizări

Un fel de a face publicistică

Dacă pentru mulți dintre reprezentanții pașoptiști gazetăria reprezenta o activitate conjuncturală, pentru Eminescu ea devine o profesie ce implică responsabilitate. De la evenimentele de politică internă la mutațiile din planul politicii internaționale, gazetarul surprinde...

136 vizualizări

Nu venim din latină?

În volumul Nu venim din latină (ediție revizuită și adăugită, traducere de Mihaela Alda, Editura Geto Dacii, București, 2016, 229 p.), Carme Jiménez Huertas își propune un studiu de caz care să repună în discuție teza caracterului latin al limbilor...

145 vizualizări

2000-2016. O recapitulare

Nu cred că le-a scăpat celor care urmăresc fenomenul poetic actual și tendințele exprimate în ultimii ani în cărțile celor mai buni debutanți o schimbare tot mai vizibilă în raport cu discursurile dominante cam dintre 2000 și 2010. Deplasarea accentelor,...

1075 vizualizări

Gheorghe Zărnescu, Căutătorul

Sculptorul băcăuan Gheorghe Zărnescu este unul dintre artiștii români cu o viziune absolut specială, o personalitate distinctă în peisajul artistic actual. Un Căutător. A primit zeci de premii pentru lucrările sale, unul dintre cele mai recente fiind marele premiu...

288 vizualizări

Câmpuri minate

Valter Roman, una dintre figurile emblematice ale istoriei comunismului românesc, a cunoscut de-a lungul carierei sale în structurile partidului atât gloria, cât și șocul dizgrației. Înrolat în mișcarea comunistă ilegală, a participat ca voluntar...

287 vizualizări

Un exercițiu de arheologie a viitorului

Dacia literară, nr. 2 (141), vara 2016 Am comentat entuziast, la vremea ei (adică atunci când a apărut numărul anterior, de primăvară, al Daciei literare), prima parte a anchetei excelente realizate de Cristina Hermeziu și Monica Salvan sub genericul Cartea migrațiilor....

141 vizualizări

Der liebe Gott steckt im Detail

Oricâte aprecieri ar fi primit la debut, în 1979 (iar dosarul de receptare atestă aceste aprecieri), Emil Hurezeanu pare să fi rămas undeva în spațiul intermediar, neprecizat, al propriei generații poetice. Când s-a reapropiat de uneltele sale, după Revoluție...

173 vizualizări

04

oct

FICT 2016


În perioada 4-9 octombrie se desfășoară la Cluj-Napoca a IV-a ediție a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (FICT). Informațiile complete pot fi citite aici: transilvaniabook.ro.

Teoria lui Samuel Huntington privind cel de-al treilea val al democratizării descria faptul că valurile precedente – de...
Urmărind problema „universaliilor frazeologice”, o postare recentă de pe internet ne provoacă revenirea la discuția...
Draga mea, Chiar dacă par extrem de profunde și fertile pentru imaginarul său artistic, legăturile prințului Matila Ghyka...
România e țara cu numărul cel mai mare de festivaluri de teatru pe cap de locuitor. Cu toate acestea, Iașul, aspirant nu...
„Cine are nevoie de Franța fără Luvru? Cine are nevoie de Rusia fără Ermitaj?”, se întreabă retoric Sokurov...
Tabăra de arte vizuale „Peisaj Urban”, organizată de Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Iași, s-a născut din...
Reuniți în partea nouă a orașului, urcăm în fiecare dimineață dealul spre Cetate. Odată trecute primele două porți,...
Când vorbim despre eforturile depuse pentru modernizarea cadrului științific transilvănean ale contelui Ignác Batthyány,...
Citind cronică literară, nu de puține ori afli despre cutare scriitor că are parte de prea puțină vizibilitate, că volumele...

Un roman mai puţin obişnuit

Mara Magda Maftei, Şi dacă omul vrea să fie fericit, Editura Junimea, Iași, 2016

 

Autoare activă până acum în eseistică, critică literară şi cercetare umanistă, Mara Magda Maftei debutează în beletristică prin publicarea volumului Şi dacă omul vrea să fie fericit. E o carte cu subiect de actualitate, „extras“ din peisajul vieţuirii noastre contemporane, fireşte că înzestrat şi cu substanţiale deschideri către chestiuni şi noime perene.

> Citește integral